Posturile de televiziune proprii sau ale prietenului Voiculescu, ziare ale aceluiaşi Voiculescu şi altele, îl apără pe un individ reţinut, deocamdată, pentru favorizarea infractorului. S.Vântu este apărat precum un simbol, a ajuns să-i fie lăudate talentul literar şi inteligenţa. Din această pledoarie pro Vantu, noi trebuie să înţelegem că un asemenea om bun nu are ce căuta după gratii.
Ce uită apărătorii lui S.Vântu este faptul că acesta este un infractor de drept comun. Vantu a fost condamnat înainte de `89 pentru că a delapidat fonduri din întreprinderea unde lucra. Toţi aceşti apărători trebuie să ştie acest lucru, Vantu este un infractor recidivist, deoarece el a mai fost condamnat după `89, dar cu suspendare. Aţi auzit la tv că S.Vantu a mai fost condamnat? Nu, apărătorii acestui infractor nu spun acest lucru. Acest fapt îi descalifică moral. Problema e că cei care latră şi îl apăra pe Vantu jignesc inteligenţa şi bunul simţul al unei lărgi majorităţi, prin faptul că apără un individ care a favorizat un infractor de mare calibru, condamnat la 15 ani închisoare.
Libertatea de exprimare are totuşi nişte limite impuse de respectul pentru adevăr şi onestitate. Acest lucru nu este înţeles de nişte caricaturi de jurnalişti precum cei ai Antenelor sau Realitatea, jurnalişti deveniţi marionete în mâinile patronilor lor. Vantu a făcut o declaraţie care spune totul despre moralitatea ziariştilor de la postul deţinut de el.
Vantu a spus că după ce a stabilit cu Băsescu un program de modernizare a statului (sic!), văzând că planul nu este respectat postul Realitatea a devenit neprietenos cu Băsescu. Ceea ce trebuie să înţelegem de aici este că patronul Vântu a dictat o schimbare de atitudine a ziariştilor de la trust, aceştia devenind ceea ce nu vor să recunoască, nişte tonomate în care patronul introduce monede şi încep să critice la comandă. Aşa-zisa independenţă, clamata de jurnaliştii acestui post, este doar o vorbă în vânt, Vantu fiind cel care le dictează ce atitudine să ia în toate problemele. Aceşti căţeluşi ai lui Vantu sunt cei care lătră toată ziua clamând nevinovăţia patronului lor.
Ceea ce fac ei nu este televiziune ci prostituţie, atacurile la comandă neavând nimic în comun cu jurnalismul adevărat.