Da, „Idiotul“ lui Dostoievski trebuie recitit, măcar o dată la cinci ani, pentru a înţelege o fărâmă din lumea în care trăim. Cu asta închei necesara precizare legată de titlul acestui articol.
Idiotul la care mă refer aici ţine pe loc Turnu-Măgurele, sluţindu-l cumplit pe zi ce trece. Îl întâlniţi pe stradă, la semafor, în magazine, în instituţii publice, pe forumurile ziarelor on-line şi la televizor. De altfel, idiotul nostru se înmulţeşte prin intermediul mass-media, fecundând minţi fragede, ţinute în bezna formalismelor unei şcoli ce trage să moară. Idiotul nostru s-a înstăpânit peste o ţară de oameni speriaţi şi chinuiţi de neputinţe, din urma cărora nu mai vine nimeni normal, capabil să-l fugărească.
Idiotul, vremurilor pe care le trăim, nu poate fi stârpit, se pare, numai cu valori şi bună-cuviinţă. Mârlăniei şi tupeului de puşcărie nu le poţi opune decenţa, stăpânirea de sine şi logica discursului, fără a folosi în prealabil parul şi sudalma. Idiotul de azi bate în retragere când îl plesneşti peste bot fără ezitare.
El, nulitatea, are pretenţia că „te face din vorbe“, că e isteţ şi sarcastic în agramatismul lui, că ştie ceea ce tu nu ştii, că e dibaci şi hâtru. Tu, „fraierul“, nu poţi fi decât o biată musculiţă căzută în plasa lui ,pentru că nu vei putea niciodată să-l vâri acolo unde-i locul, fără a risca să te compromiţi. Ei bine, dacă pe idiot îl deconspiri direct, fără menajamente şi pudori, ai parte de o surpriză: fuge schelălăind sau încearcă să te convingă de faptul că l-ai înţeles tu greşit, că el e băiat bun, dar cam dintr-o bucată.
Cea mai mare binefacere, rânduită de divinitate, în 2013, a orasului nostru ar fi, fără îndoială, începutul extincţiei acestei specii. Lucru care, aproape sigur, nu se va întâmpla, pentru că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă. Avem mijloacele necesare pentru a scăpa de idiot, însă nu avem curajul de a le folosi. Suntem temători, scârbiţi şi căutăm soluţii individuale pentru a ne salva măcar copiii de această societate ostilă.
Împreună nu putem alcătui, semna şi depune nicio simplă reclamaţie, darămite să ne înhămăm la un război de uzură cu un personaj cu mai multe chipuri, care mai de care mai hidoase. Şi, totuşi, idiotul care ne face viaţa un calvar poate fi anihilat, dacă ne vom scutura de frici nejustificate şi de resemnări balcanice. Un prilej ar fi alegerile locale din 3 februarie. Să nu mai alegem decat pe cineva care să nu ne mai facă viata un calvar.
Aştept un singur lucru de la noul an: să fim în stare să îndepărtăm niţel din preajma noastră duhoarea răutăţii gratuite, de bodegă, care sufocă Tr.Măgurele de câteva decenii încoace. Turnu-Măgurele trebuie să se trezească!
George Radulescu
