În autogara Transalutus, proprietatea vajnicului întreprinzător turnean „Geantă”, s-a aciuat, de câțiva ani, un limbric al cărui nume nu-l cunosc( parca se numeste Barbu, insa nu suntem siguri). Are rolul de a număra biletele şi de a alunga pensionarii ce îndrăznesc să folosească tichetele de calatorii cu reducere oferite moca de Casa de Pensii. Limbricul cu pricina e posesor de soție profesoară la Grupul Şcolar David Praporgescu. Profesoara predă geografia şi cântăreşte în jur de 170 kilograme ( sau pe apropape). În mod normal nu urmăresc genealogii. Nu sunt profesor, poet ori filosof. Dar încrengătura cu pricina duce la un soi de grotesc pe care nu-l pot accepta. Miriapodul geografic are o soră ce a ajuns administrator la un cămin de copii din Catanga. În general nu judec şi nu accept să fiu judecat. Dar sora miriapodului tot miriapod este. A ajuns administrator prin grija domnului „Proco”(Nicolae Procopiescu). Elementul cu pricina este consilier municipal prin grija eternului „Nae”.
Nea Ilie îşi conduce soția la şi de la serviciu. Şi asta nu din pricina unei gelozii duse la extrem. Doamna Dode Mariana, administrator al căminului amintit, soră de consilier municipal, fură mâncarea copiilor. Îşi hrăneşte miriapozii din mâncarea destinată celor ce sunt în creştere. Nea Ilie conduce o bicicletă uzată spre şi dinspre căminul de copii. De luni până vineri între orele 17-19. Sâmbăta şi duminica are program de dimineață, între orele 8-9. Hrana copiilor este apoi distribuită spre ANL-uri, unde viețuieşte miriapodul geografic. Uneori, această hrană este împărțită şi în scopuri de binefacere diverselor animale din cartier sau săracilor.
Din economiile ce rezidă în mod firesc din aceste transporturi regulate, familia Dode, adică nea Ilie şi tanti Mariana, şi-au renovat apartamentul de la etajul 1 din blocul V1, căpătat de la domnul Proco. De ceva vreme, traseul celor patru sacoşe agățate de ghidon s-a modificat. Toata lumea din cartier îi cunoaşte pe nea Ilie şi pe tanti Mariana. Toată lumea jinduieşte
la caşcavalul feliat şi la salamurile luate la bucată de la nea Adi de la Camady. Lui nea Ilie nu-i pasă. El doar schimba uneori traseul sacoşelor şi râgâie tot a caşcaval feliat.
Domnul Proco e tot în cărți. El are rolul de a da în bobi şi de a mobiliza electoratul din cartierul Catanga. Se plimbă încălțat în pantofi lucioşi şi cu geacă neagră pe el. Adoră caşcavalul feliat şi pâinea prăjită. Doamna Mioara e bine înfiptă în CEC-ul local, iar el dă încă în bobi prin Catanga. Nea Ilie intenționează să se doteze cu Logan. Unul mic, în care sa încapă sacoşele cu mâncare luata de la gura copiilor.
Pentru politică nutresc o scârbă profundă. Pentru toate jigodiile cu chiloți roşii, precizez ca am mai mulți prieteni in PSD decât neamurile lor la un loc. Nu fac politică. Mă încearcă doar senzația de vomă. Şi dezgust profund. De ceva vreme, domnul Proco (Procopiescu Nicu, consilier municipal) şi-a schimbat cureaua. Caşcavalul copiilor cade greu la stomac. Doamna Mioara dă relații la CEC şi râgâie. Pe domnul Dode Ilie am sa-l vad în curând în Loganul său alb cărând în continuare, acasă la dânsul, mâncarea copiilor. Iar naşul Nae va rămâne etern ca un arbore de tuia din grădina de la țară a doamnei Petculescu.
Întâmplător, îl stimam pe acest ins, ce odinioară insufla elevilor talentul de a fugi. Acum, mă bântuie disprețul față de dânsul şi față de ipochimenele de care s-a înconjurat.
Când mergeți la băcănia din colț şi cumpărați caşcaval feliat, mai gândiți-vă. Nu la Nae sau la nea Ilie. Ci la acei copii care au primit astazi mai puțin. Sau deloc!
.
)
\\n